Relații ecumenice

Parohia Sant’Angela Merici se află pe strada Cagliero 26, în zona de nord-est a oraşului Milano.
La începutul anilor ‘5o, cartierul începe să se dezvolte văzând cu ochii; se naşte aproape instantaneu ideea înfiinţării unei parohii şi construirea unei biserici. În urma hotărârii finale a Comitetului diocezan pentru Biserici Noi, această biserică a fost închinată Sfintei Angela Merici şi dată în grija părinţilor Sacramentini, deja prezenţi în cartier cu o comunitate, cu sediul în strada Tullo Morgagni.
La 23 mai 1958, părintele Francesco Parati, provincial al Congregaţiei, primeşte această sarcină, în mod oficial.
Lucrările de construcţie, în baza proiectului aparţinând arhitectului Baciocchi, se desfăşoară în mod rapid, iar la 31 mai 1959, monsenior Narciso Prandoni binecuvântează noua biserică.
La 7 iunie, părintele Marco Latini, superiorul comunităţii, desemnat ca paroh al noii parohii, însoţit de reprezentanţi ai congregaţiilor religioase şi de credincioşi, în cadrul unei procesiuni, intră în noua biserică închinată Sfântului Sacrament (Sfintei Euharistii). Astfel, comunitatea sacramentinilor se stabileşte definitiv în noua sa casă.

Conferinţă susţinută de către

Patriarhul Teoctist la Universitatea din Munchen

9 mai 2003

Adresăm Excelenţei Voastre, Domnule Rector, calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita această prestigioasă universitate şi totodată salutăm prezenţa în cadrul ei a unei facultăţi de teologie, fapt care ne încurajează să vă împărtăşim câteva aspecte din viaţa şi experienţa ecumenică a Bisericii Ortodoxe Române.

Izvorând din predica Sfântului Apostol Andrei şi păstrând această apă vie până în ziua de astăzi, Biserica Ortodoxă Română s-a dezvoltat sub oblăduirea Duhului Sfânt odată cu poporul român, pe care l-a slujit şi cu care s-a identificat de-a lungul întregii sale existenţe. Pe parcursul istoriei sale bimilenare, Biserica Ortodoxă Română a intrat adeseori în contact cu alte credinţe şi tradiţii religioase, ceea ce a constituit fundalul pentru angajamentul ei în ecumenismul secolului al XX-lea. Ea a păzit cu sfinţenie unitatea de credinţă, de cult şi de spiritualitate cu întreaga Ortodoxie. Această unitate păstrată cu consecvenţă în trecut, se cere afirmată cu şi mai multă vigoare în zilele noastre, când relaţiile interconfesionale şi interreligioase se dezvoltă pe o scară din ce în ce mai mare.

Mesajul de salut al cardinalului  Tettamanzi către Patriarhul Teoctist

15 septembrie 2003

Prea Fericite,

Astăzi, după unsprezece luni  de la prima noastră întâlnire în Italia, am marea onoare de a fi oaspetele  Vostru. Am primit cu multă bucurie invitaţia Voastră personală de a veni în vizită la Sfânta Biserică ortodoxă din România. Socotesc aceste zile ce le voi petrece pe pământul poporului român ca un har neaşteptat al Domnului şi ca un dar  generos  datorit bunăvoinţei Voastre mult iubite Prea fericite.

Într-adevăr după scurta noastră întâlnire, trebuie să mărturisesc oarecum neaşteptată, cu ocazia  prezenţei Voastre  de scurtă durată la Milano, la invitaţia Comunităţii române, aţi binevoit a mă invita în mod oficial  , ca oaspete al patriarhiei. Mulţumiri Domnului şi mulţumiri Prea Fericirii Voastre. Primul cuvânt pe care-l am pe buze şi pe care îl port în inimă este cuvîntul de mulţumire.

1. Vreau să adresez salutul meu cordial şi frăţesc  Preafericirii Voastre, Excelenţelor şi Personalităţilor care reprezintă aici  Biserica Ortodoxă din România. Vreau să spun că vin aici la Voi ca Păstor al bisericii Ambroziene , moştenitoare a unei bogate tradiţii spirituale, care de pe timpul Sfântului Ambrogio şi  Sfântului Carlo şi până în zilele noastre a avut ilustre figuri de martori ai milei Domnului şi de păstori înţelepţi şi sfinţi. Printre aceştia aş vrea să-l amintesc pe Episcopul Giovanni Battista Montini ,care după nouă ani de episcopat luminat şi rodnic la Milano  a fost ales Papă cu numele de Paolo 6. Plecat în pelerinaj la Ierusalim se întâlni cu Athenagora  Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol. Îmbrăţişarea lor istorică de neuitat a pus capăt excomunicării reciproce a creştinilor din Orient cu creştinii din Occident. De curând am sărbătorit a 40-a aniversare a alegerii Arhiepiscopului de Milano de atunci a cardinalului  Montini  la Tribuna Sfinţilor  Petru şi Paul şi 25 de ani de la moartea sa ,care l-a purtat în ceruri chiar în ziua  liturghiei solemne a Schimbării la faţă.

Primul an de înfratire ecumenică
20 ianuarie 2003

La data de 18 iunie 2001, la propunerea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Parohia Apărătorii Patriei II din Bucuresti a primit vizita unei delegatii de clerici, monahi si credinciosi din cadrul Arhidiecezei de Milano, aflatã în vizitã în România, delegatie condusã de cãtre Episcopul Auxiliar, Exc.Sa Francesco Cocopalmerio. Din delegatie a fãcut parte si pãrintele Giuseppe Bettoni, paroh al parohiei S. Angela Merici din Milano, însotit de câtiva credinciosi din cadrul parohiei sale. Urmare acestei vizite, Consiliul Parohial al Parohiei Apãrãtorii Patriei II a luat în discutie si a fost de acord cu studierea posibilitãtii ca parohia noastrã ortodoxã sã se înfrãteascã cu o parohie catolicã din cadrul Arhidiecezei de Milano, cea mai mare arhidiecezã din lumea catolicã.

La data de 1 noiembrie 2001, pãrintele Giuseppe Bettoni, a trimis o scrisoare parohiei ortodoxe vizitate din Bucuresti, în care exprimã, în numele comunitãtii sale parohiale, dorinta înfrãtirii cu parohia noastrã. În scrisoare se face apel la documentul international Charta Oecumenica, semnat la 22 aprilie 2001, la Strasbourg, de cãtre presedintii Consiliului Bisericilor Europene (CBE) si Consiliului Conferintelor Episcopale Europene (CCEE), în care se aratã, printre altele: "La nivelul comunitãtilor locale, trebuie o implicare mai mare si un schimb de experientã în catehizare si pastoratie"(nr.2).

Pentru Parohia Apărătorii Patriei II din Bucureşti ziua de 15 septembrie 2003 a devenit o zi cu totul specială, întrucât în această zi a fost inaugurat noul hram al bisericii parohiale: Sf. Ier. Ambrozie. Acest eveniment a avut loc cu prilejul vizitei Eminenţei Sale cardinalul Dionigi Tettamanzi, Arhiepiscopul de Milano, pe care acesta a efectuat-o, în perioada 15-18 septembrie 2003, Bisericii Ortodoxe Române, la invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.

Delegaţia Bisericii Catolice milaneze, formată din Exc.Sa  Mons. Francesco Coccopalmerio, Episcop Auxiliar al Arhidiocezei de Milano, Mons. Gianfranco Bottoni, responsabil al Departamentului pentru Ecumenism şi Dialog al Arhidiocezei de Milano, părintele Giuseppe Bettoni, Paroh al Parohiei Sant’Angela Merici din Milano şi părintele Traian Valdman, paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Milano, a fost însoţită la parohia noastră de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române formată din P.S. Episcop Ambrozie Sinaitul, Vicar Patriarhal, P.C. Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi P.C. Pr. Prof. Mihai Aurel, Directorul Seminarului Teologic Liceal din Bucureşti. Din partea comunităţii parohiale S.Angela Merici din Milano a participat un grup de cinci enoriaşi ai acestei parohii. Ploaia care cădea uşor asupra creaţiei lui Dumnezeu avea rolul de a binecuvânta lucrarea dumnezeiască ce se săvârşea. Cu toate acestea, ploaia nu a împiedicat pe copiii parohiei noastre, îmbrăcaţi în costume populare, de a-l întâmpina de distinsul oaspete în mod tradiţional cu pâine şi sare. Slujba de inaugurare a hramului Sf. Ier. Ambrozie a fost oficiată de către un sobor de 18 preoţi, avându-l în frunte pe P.S. Episcop Sebastian Ilfoveanul, Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu participarea distinsei delegaţii a Bisericii Catolice ambroziene. Cântările de laudă s-au împletit armonios în limbile română şi italiană, cu ajutorul celor doi diaconi şi a corului studenţilor teologi, având un singur scop: a-L slăvi pe Dumnezeu. Ceremonia ecumenică s-a încheiat cu procesiunea cu icoana Sf. Ier. Ambrozie pe care copiii au adus-o în biserica parohială şi au aşezat-o la locul cuvenit.