Postul Sfintelor Pasti

Postul Sfintelor Pasti începe anul acesta pe 2 martie. Acest post, fiind cel mai lung și cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul cel Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Postul Sfintelor Pasti - felul postirii

In primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, alții două zile înainte de Paști, alții o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durata aceasta menținându-se până astăzi.

"Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. In tot restul postului, in primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta si duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si puțin vin. Se dezleagă de asemenea la vin si untdelemn (in orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate in calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea si după-serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii si în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor se dezleagă si la pește (când însă Bunavestire cade in primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn si vin, iar când cade in vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)". Părintele Prof. Dr. Ene Braniște – (Liturgica Generala, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1993).

Postul Mare era ținut cu rigurozitate

Canonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioși si cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, in cazul in care aceștia nu țineau Postul Sfintelor Pasti. Erau acceptate excepțiile, doar in caz de boală.

Liturghia din Postul Sfintelor Pasti

Liturghia, având un caracter de sărbătoare si bucurie, iar Postul Sfintelor Pasti fiind un timp al înfrânării, Sfinții Părinți au rânduit ca in perioada acestui post să nu se săvârșească Sfânta Liturghie decât sâmbăta si duminica. In celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, cu excepția zilelor aliturgice, când nu se oficiază nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai înainte sfințite a luat ființă datorită dorinței unor credincioși de a se împărtăși si în cursul săptămânii. Amintim ca in cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfințite la Liturghia oficiata duminica, sunt păstrate pe Sfânta Masă, iar in cursul săptămânii, atunci când se săvârșește Liturghia Darurilor sunt oferite credincioșilor spre împărtășire. Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui,  iar împărtășirea se face seara după Vecernie.

In sâmbetele din Postul Mare se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gura de Aur, iar in primele cinci duminici de post se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. In duminica Floriilor - Liturghia Sfântului Ioan Gura de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi si sâmbătă, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

"Daca am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Daca n-am păcătuit, vom posti ca să nu păcătuim. Să dăm ceea ce avem: postul, si vom primi ceea ce nu avem: nepătimirea". Sursa: Adrian Cocoșilă