Se împlinesc zece ani de când data de 9 martie a fost declarată „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin legea 247/05.12.2011.

În România, în 9 martie este Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989. Comemorarea acestora de Sfinții 40 de Mucenici a fost stabilită prin Legea 247/05.12.2011.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, în data de 9 februarie 2011, cu 86 voturi pentru şi două abțineri. Camera Deputaților l-a adoptat în ședința din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu în 2 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial nr.864/2011 din 8 decembrie 2011.

 „(1) Parlamentul, Președintele României, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei prevăzute la art. 1.

(2) Fondurile necesare alocate pentru comemorarea diverselor evenimente ale deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989 pot fi asigurate și din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice”, se precizează în legea mai sus menționată.

Între cei comemorați în ziua de 9 martie se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.

Numărul deținuților care a lucrat la Canal a variat. Astfel, în septembrie 1949 erau 6.400 de deținuți, în vara anului 1950 erau 15.000, iar în aprilie 1953 erau 20.193. Lucrările la Canal au fost sistate în 1955, se menționează pe site-ul Harta Gulagului Românesc. Credința lor puternică și curajul de a-L mărturisi pe Hristos au exprimat rezistența activă a Bisericii – spune Patriarhul Daniel.

Istoria represiunii în România comunistă are mai mult etape:

Prima dintre acestea s-a desfășurat între 1948-1953, fiind întreruptă de moartea lui Stalin. A urmat o perioadă de relaxare, care s-a încheiat în contextul revoluției din Ungaria din 1956 şi al retragerii trupelor sovietice din România, în 1958.

Dorind să se asigure că deține controlul, Partidul Muncitoresc Român a reluat arestările masive şi a impus din nou un regim represiv extrem de dur. Având deja un control sigur asupra societății, regimul a început să elibereze deținuții politic, pe care nu îi mai considera un pericol (deși toți au rămas sub supraveghere informativă). Între 1962-1964 au fost promulgate mai multe decrete de grațiere a deținuților politic, moment după care România nu mai avea, oficial, deținuți politic.

În toată această perioadă au funcționat mai multe spatii represive: închisori, centre de anchetă, lagăre şi colonii de muncă forțată, centre de deportare şi domiciliu obligatoriu, dar şi azile psihiatrice, unde au fost trimiși unii oponenți ai regimului, mai ales în anii 1980. Patriarhia Română a dedicat anul 2017 apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Astfel, la Monumentul „Aripi” din Piața Presei Libere București a avut loc marți, 9 martie 2021, o ceremonie militară și religioasă cu prilejul comemorării zilei deținuților politici anticomuniști din perioada 1944 – 1989, eveniment la care Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a depus o coroană de flori din partea Patriarhiei Române.

Memorialul Gherla a anunțat că martirii închisorilor comuniste sunt comemorați în cadrul Zilelor Memorialului Gherla printr-o serie de evenimente organizate în perioada 6- 9 martie 2021.

Totodată, Liga Studenților din Iași a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că organizează, împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) – filiala Iași, marți, 9 martie, de la ora 12:00, comemorarea anuală a foștilor deținuți politici și luptători anticomuniști, la monumentul închinat acestora, lângă Biserica Metocul Maicilor de pe bulevardul Independenței. „Biserica „Sf. Parascheva” – Metocul Maicilor a fost unul dintre locurile reprezentative ale rezistenței anticomuniste a studenților și elevilor ieșeni, acestea fiind adăpostiți și ajutați permanent în acei ani tulburi de preotul paroh Ioan Tatulea, fost deținut politic anticomunist la rândul său.

La manifestare vor fi prezenți foști deținuți politici care au supraviețuit regimului comunist și reprezentanți ai autorităților locale”, se precizează în comunicatul transmis de Liga Studenților din Iași.

Reamintim că la sfârșitul lunii februarie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române luat decizia începerii demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).

*

În ședința din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie, a explicat Episcopul Vicar Patriarhal.

„Cei mai mulți dintre ei au mărturisit credința în Hristos în vremurile foarte grele pentru Biserică din timpul comunismului”, a spus ierarhul.

El a enumerat trei dintre numele propuse pentru procesul de canonizare, proces care, după o evaluare în Sfântul Sinod, se poate încheia cu aprobarea sau respingerea dosarului:

  • Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care a suferit în închisori;
  • Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, care a fost urmărit ani de zile de Securitate și a trăit mulți ani într-o recluziune asemenea părinților din primele secole ale monahismului;
  • Arhimandritul Gherasim Iscu, Starețul Mănăstirii Tismana, un apropiat al celor care au luptat în mod efectiv împotriva acestui regim care a dorit să distrugă credința din inima românilor.

Portrete bizantine ale celor trei mărturisitori realizate de maicile de la Mănăstirea Diaconești, județul Bacău.

„Iată deci că Biserica, care îi pomenește la fiecare Sfântă Liturghie pe luptătorii anticomuniști, alături de eroii care au căzut în războaiele pe care poporul nostru le-a purtat de-a lungul istoriei, participă și astăzi cu toată dragostea de mamă la pomenirea celor care, în închisori, n-au murit doar pentru valorile acestei națiuni, ci și pentru valorile Evangheliei”, a mai pus Preasfințitul Părinte Varlaam.

„Această națiune a avut ca valoare fundamentală credința creștină și viețuirea în duhul Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a subliniat el.

„Chiar și cei care au luptat împotriva comunismului din rațiuni pur politice, după ce s-au întâlnit cu suferința și au înțeles că în taina Crucii rezidă taina Învierii, L-au cunoscut pe Hristos cel răstignit și înviat și L-au mărturisit cu toată puterea lor”, a mai precizat ierarhul.

„De aceea, este foarte firească pomenirea acestor luptători împotriva unui regim ateist, anti-creștin, să se facă în ziua pomenirii celor 40 de Sfinți Mucenici de la Sevasta.”

Părintele Episcop Vicar Patriarhal a mai precizat că „există o asemănare între cei care au murit acum 1.700 de ani pentru Hristos (la Sevasta – n. red.) și luptătorii anticomuniști care au murit sau au suferit în perioada regimului comunist, întrucât și aceștia L-au mărturisit pe Hristos cu o forță sufletească exemplară”.

În ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevasta a fost stabilită de Parlament și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști. În cinstea acestora, marți Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist și mai multe asociații ale foștilor deținuți politici au organizat o ceremonie militară și religioasă de comemorare la monumentul „Aripi” din Capitală.

În cadrul ceremoniei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a depus o coroană de flori din Partea Patriarhiei Române. La eveniment au mai fost prezente autorități locale și centrale și urmași ai foștilor deținuți politici.