La punerea pietrei de temelie a bisericii noastre, primul preot care a slujit în această comunitate, părintele Constantin Matei, împreună cu credincioșii de atunci, au ales-o ca ocrotitoare a parohiei pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Astfel, praznicul Adormirii Maicii Domnului a devenit hramul bisericii noastre, zi de aleasă sărbătoare și de binecuvântată bucurie pentru întreaga comunitate.
Hramul unei parohii poate fi asemănat cu ziua de naștere a unui om: este o zi în care întreaga familie se adună cu bucurie, cu recunoștință și cu inimile deschise. De aceea, în această zi, biserica se îmbracă în haină de sărbătoare, slujbele se săvârșesc cu deosebită solemnitate, iar bucuria rugăciunii se prelungește în comuniunea frățească de la masa împărtășirii și a dragostei.
În săptămâna premergătoare praznicului Adormirii Maicii Domnului, preoții, împreună cu membrii Consiliului și Comitetului Parohial, s-au întâlnit pentru a rândui toate cele necesare bunei pregătiri a hramului: de la curățenia și înfrumusețarea bisericii și a curții, până la pregătirea mesei de după Sfânta Liturghie. Această pregătire a fost și un prilej de a construi, unii alături de ceilalți, comuniunea dintre frați. Fiecare osteneală, fiecare mână întinsă și fiecare faptă făcută pentru binele celuilalt au devenit mărturii ale împreună-slujirii și ale dragostei creștine. Căci, în Biserică, nu doar lucrările zidurilor și ale gospodăriei se înalță, ci și inimile oamenilor se apropie și se întăresc în duhul Evangheliei lui Hristos.
Parohia s-a îmbrăcat apoi într-un adevărat șirag de slujbe, pregătind sufletele pentru marele praznic. În ajunul sărbătorii s-a săvârșit Vecernia, în cadrul căreia a fost scos spre închinare Epitaful Adormirii Maicii Domnului, închipuind mormântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
A urmat slujba Privegherii și Prohodul Maicii Domnului, cântat cu evlavie de credincioșii rânduiți în trei cete. Cântările de o frumusețe și profunzime aparte au pregătit inimile tuturor pentru momentul impresionant al procesiunii din jurul bisericii. Cu lumânări aprinse și rugăciune în suflet, credincioșii au înconjurat sfântul locaș, după vechea și frumoasa tradiție a Bisericii, într-o atmosferă care a amintit de procesiunea Prohodului Domnului din Sfânta și Marea Vineri.
Înainte de miezul nopții, ziua de rugăciune s-a încheiat cu Paraclisul Maicii Domnului, ca o rugăciune smerită și stăruitoare înaintea celei care este Maica tuturor creștinilor și grabnică mijlocitoare înaintea Fiului ei, Domnul nostru Iisus Hristos.
Ziua praznicului a început în aceeași atmosferă de rugăciune, cu săvârșirea Acatistului Adormirii Maicii Domnului, și a continuat cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, centrul și inima întregii sărbători.
La toate aceste sfinte slujbe, credincioși de toate vârstele – copii, tineri, oameni maturi și vârstnici – au venit în număr mare pentru a se ruga împreună și pentru a aduce Maicii Domnului prinosul dragostei și al recunoștinței lor. În ziua hramului, curtea bisericii a fost plină de oameni, iar sfântul locaș a devenit loc de întâlnire și de comuniune pentru întreaga familie parohială.
O bucurie deosebită a fost numărul mare al credincioșilor care s-au apropiat de Sfântul Potir, după ce s-au pregătit prin Taina Sfintei Spovedanii. Împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos a fost, astfel, adevăratul punct culminant al sărbătorii și cea mai frumoasă încununare a rugăciunilor și ostenelilor tuturor.
Hramul parohiei s-a încheiat în duhul dragostei frățești, prin agapa pregătită cu multă dăruire de gospodinele parohiei. La masa bucuriei s-au așezat împreună cei care au ostenit pentru pregătirea sărbătorii și peste o sută de enoriași care au dorit să fie părtași acestei frumoase comuniuni.
A fost o zi în care am simțit încă o dată că Biserica este, înainte de toate, o mare familie. O familie în care fiecare își aduce darul său, fiecare ostenește după putere, fiecare se bucură de bucuria celuilalt și, mai presus de toate, fiecare Îl caută pe Hristos sub ocrotirea și mijlocirea Preasfintei Sale Maici.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru toate binecuvântările revărsate asupra comunității noastre și Maicii Domnului pentru mijlocirea și ocrotirea ei. Fie ca această sărbătoare să rămână în inimile noastre ca un prilej de întărire în credință, de creștere în dragoste și de apropiere unii de ceilalți, pentru ca împreună să putem mărturisi, prin viața noastră, frumusețea comuniunii în Hristos.
