Conferința ”Despre sfinții închisorilor în memorialistica detenției și în istoriografie. Mărturia lui Dumitru Uță, deținut politic la Aiud, aflată în dosarul CNSAS”  a debutat cu vizionarea unui documentar în care era prezentată statistica închisorilor din vremea comunistă şi modul în care erau tratați deținuții din acestea. Moderatorul acestei conferințe, pr. paroh Mircea Uţă, a deschis conferința arătând că potrivit hotărârii Sfântului Sinod al BOR din 28 şi 29 octombrie 2015, anul acesta este declarat drept Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericești şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română. Pe parcursul acestui an sunt organizate diferite manifestări cu care este pusă în lumină jertfelnicia unor ierarhi, preoți şi mireni care au mărturisit şi apărat credința creștină ortodoxă în timpul regimului comunist - prin înțelepciune şi tact pastoral, prin curaj şi fermitate în transmiterea credinței, prin mărturisire jertfelnică în timp de prigoană.

În acest context, parohia noastră organizează astăzi, 25 iunie 2017, conferința ”Despre sfinții închisorilor în memorialistica detenției și în istoriografie. Mărturia lui Dumitru Uță, deținut politic la Aiud, aflată în dosarul CNSAS”. În continuare, Pr. Mircea Uță a semnalat apariția, anul acesta, prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a lucrării “Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist” care cuprinde date referitoare la martiri crestini din închisorile comuniste românești. Este vorba de oameni pe care, pentru credința lor în Hristos, regimul politic ateu al vremii i-a persecutat, torturat şi ucis. Regretatul IPS Iustinian Chira, arhiepiscopul Maramureșului, duhovnicul care l-a tuns pe Nicolae Steinhardt întru monahism, spunea: „Toți aceștia care au pătimit în închisori au fost mielul de jertfă pentru iertarea păcatelor poporului român. Ei au fost aruncați în gura celor fără de Dumnezeu, ca să ispășească păcatele noastre, ale tuturor. Ei s-au jertfit pentru noi. Ei sunt de fapt sfinți. Prin jertfă, s-au sfințit, s-au sanctificat.”

 În continuare moderatorul a făcut o scurtă prezentare a invitaților: domnul Răzvan Codrescu: poet, traducător şi eseist de orientare tradiționalistă, promotor al principiilor şi idealurilor dreptei creștine, fără să fi fost membru al vreunui partid politic nici înainte şi nici după 1989, a debutat publicistic în 1985, cu eseul "Don Quijote şi Prințul Mîşkin" şi editorial în 1997, cu volumul de eseuri "Spiritul dreptei. Între tradiție şi actualitate" și doamna doctor Alina Ioana Dida: medic specialist de medicina de familie, publicist și traducător. Este cunoscută traducerea făcută de dânsa în anul 2009 la lucrarea «Revoluția Franceză». Domnul Răzvan Codrescu a făcut o incursiune istorică a perioadei comuniste, iar în partea a doua a vorbit despre situația actuală a poporului român. Domnia sa a fost de părere că mărturisirea valorilor și exemplelor din închisorile comuniste este o obligație a fiecărei persoane umane, pentru dăinuirea culturii românești: “modelele reprezintă factorul mobilizator pentru generațiile viitoare”. Cuvinte cheie și idei legate de societatea actuală “handicap psihic”, memorie colectiva, să refuzăm spălarea creierelor pentru dăinuirea neamului nostru.

Domnia sa a precizat, între altele, de ce nu avem un proces al comunismului. Cauza principală este reprezentată de ideologiile neomarxiste și de doi factori de blocaj: comuniștii care au fost uniți și au condus țara și după 1989 și evreii care “cenzurează” memoria colectivă.

Domnul Răzvan Codrescu a evidențiat apoi și a apreciat efortul Bisericii Ortodoxe Romane în menținerea și răspândirea culturii neamului nostru românesc. A precizat că Biserica Ortodoxă Română are nevoie să fie ajutată de către Școală pentru a reînsufleți generațiile viitoare. Dacă cele două instituții nu se vor ocupa mai intens de cultura neamului românesc, peste 50-60 de ani vom dispărea ca  identitate.

Următorul invitat, doamna doctor Alina Ioana Dida, a făcut o prezentare succintă a personalității Patriarhului Iustinian ca apărător al culturii ortodoxe românești și o biografie a doctorului Dumitru Uță (tatăl părintelui Mircea Uță). Patriarhul Iustinian: 1948-1977; 1946 guvernul comunist modifică relațiile dintre stat și Biserică; 1948 - religia este scoasă din scoli, iar catehezele aveau loc doar în biserici; Uniunea Sovietică – 1918 - modificat relația stat – Biserică; Biserica a fost deposedată de toate proprietățile inclusive de biserici; 1920 - preoții nu erau serviți de către medici; a luptat contra masurilor luate de către comuniști.

Despre deținutul dr. Dumitru Uță, doamna dr. Alina Dida a arătat printre altele: provenea dintr-o familie cu 14 copii; liceul l-a făcut în Ardeal, facultatea de medicină la Cluj Napoca; regimul lui Antonescu; 1947-epidemie de tifos – trimis la Cluj ca să caute medicamente; Dumitru era foarte credincios, avea memorie foarte bună, era comunicativ; în 1964 a fost eliberat din închisoarea de la Aiud; CNSAS : “am cunoscut 200 de sfinți ai închisorilor”; “doctorul cel mare” a murit în anul 1980 și înmormântat în cimitirul Cărămidarii de jos de lângă Piața Sudului.