Proiectul lucrărilor de pictură murală din nou la Capela mortuară cu hramul ”Martiri și Mărturisitori ai temnițelor comuniste”, construită în curtea bisericii parohiale, are aprobarea Comisiei de Pictură Bisericească consemnată în procesul-verbal din data de 30 iunie 2022. Valoarea devizului economic estimativ aprobat este de 9.500 € fără TVA, pentru o suprafață murală estimativă de cca 95 m2.
Atribuirea lucrărilor a fost aprobată de Comisia de Pictură Bisericească, prin procesul verbal din data de 27 februarie 2023, în favoarea pictorului Aurel Dumitrescu.
În data de 13 decembrie 2023, o comisie specială condusă de Pc. Arhidiacon Aurel Vlaicu - consilier eparhial patrimoniu, delegat al Arhiepiscopiei Bucureștilor, s-a întrunit la biserica noastră, prilej cu care a analizat stadiul execuției parțiale a lucrărilor de pictură murală realizate. Comisia a făcut bune aprecieri asupra executării lucrărilor: pictorul executant a respectat planul iconografic aprobat; lucrările au fost executate în tehnica al secco cu o bună aderență a culorilor la stratul suport, acestea fiind de bună calitate; aureole sfinților sunt poleite cu foiță de aur de 23 karate; compozițiile sunt bine paginate în spațiile arhitecturale existente, pictura remarcându-se prin reale calități artistice, raportat la prețul de execuție. Fondurile pentru acoperirea cheltuielilor aferente lucrărilor de pictură murală desfășurate au fost asigurate din contribuția preoților și credincioșilor parohiei noastre, la care se adaugă o contribuție acordată de Secretariatul de Stat pentru Culte.
Lucrările au fost începute la 1 septembrie 2023 și au fost finalizate la 30 ianuarie 2024. Stilul picturii poartă amprenta erminiei iconografice clasice bizantine. Dar compoziția este una originală, ea vrând să reprezinte plastic, tema sau hramul capelei. Intenția a fost să fie reprezentate iconografic acele personalități care s-au făcut, prin faptele lor, prin mărturia lor și chiar prin sângele lor, pietre în temelia creștină și românească a neamului nostru.
În turla capelei a fost zugrăvit chipul Mântuitorului Hristos Pantocrator. La baza tulei au fost pictate chipurile celor doisprezece apostoli. Pe bolta capelei a fost zugrăvit conturul tricolor al României Mari, purtat în chip alegoric, de patru heruvimi cu aripile întinse.
Coborând spre pământ, prima imagine pe care o întâlnești când intri în capelă este scena Învierii Domnului, reprezentată pe peretele de miazăzi. Nota de originalitate o reprezintă compozițiile care o flanchează: de-a stânga au fost reprezentanți sfinți români mărturisitori ai credinței ortodoxe, iar de-a dreapta, voievozi, domnitori și regi, eroi ai neamului românesc: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, regele Carol I, regele Ferdinand și regina Maria. Fiecare din cele două cete este închipuită înăuntrul unor ziduri, ca într-o cetate, închipuind astfel țara ale cărei hotare și credință au apărat-o. Pe peretele de miazănoapte străjuiesc martirii români: familia mucenicească a sfântului voievod Constantin Brâncoveanu, sfinții ierarhi mucenici ardeleni Ilie Iorest și Sava Brancovici și sfintele mucenițe muntence Filofteea de la Curtea de Argeș și Tatiana de la Craiova.
Scena de pe peretele de apus este însă piesa de rezistență a întreg registrului iconografic. Astfel, în centru este zugrăvit Mântuitorul Hristos în picioare, în atitudine de întâmpinare a celor care îl flanchează. În același registru, de-a dreapta și de-a stânga au fost zugrăvite cu impresionantă fidelitate, chipurile a treizecișipatru dintre cei mai cunoscuți bărbați și femei care au suferit sau care au fost întemnițați de regimul comunist și chiar martirizați în diferitele temnițe din România comunistă, pentru credința și mărturia lor creștină, între anii 1948 și 1964. Între ei menționăm pe preoții Arsenie Papacioc, Dumitru Stăniloae, Ilie Cleopa, Arsenie Boca, Gherasim Iscu, Nicolae Steinhardt, Constantin Galeriu, Justin Pârvu, dar și pe Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Aspazia Oțel Petrescu sau Dumitru Uță, medicul mărturisitor și tatăl părintelui paroh Mircea Uță. În registrul inferior au fost pictate scene de mucenicie petrecute aievea, în unele din închisorile comuniste în care au pătimit cei zugrăviți lângă Mântuitorul și pe care chiar ei le-au relatat.
Această compoziție este prima de acest fel pictată într-un lăcaș de cult ortodox în România. Ea s-a dorit a vorbi direct despre tema care a stat la baza imaginării acestui registru: ”sfinții închisorilor”. Imaginea de ansamblu este ca un manual de istorie recentă. Intenția noastră este chiar de a o reproduce și imprima la scară mare, pe un suport rezistent și a o expune la loc vizibil, în curtea bisericii, ca mărturie și tratament anti-uitare, ca îndemn și prilej de îmbărbătare spre mărturisire, enoriașilor mari și mici și celor care ne vizitează biserica. Credem că, prin tehnica folosită, dar mai ales prin subiectul ei și modul lui de expresie, această scenă își va găsi în timp locul în patrimoniul artistic dar și istoric românesc.
Registrul pereților se încheie cu peretele de răsărit de pe care, Mântuitorul Iisus Hristos Împărat și Maica Domnului purtând pe Pruncul Sfânt, închipuiți pe toată înălțimea lui, veghează pe credincioși, ca de pe o catapeteasmă.
În perioada următoare, ea va fi înfrumusețată și cu pictură exterioară, în ocnițele deja pregătite și care vor fi împodobite cu chipurile de martiri și mărturisitori români din temnițele comuniste. La interior, ansamblul va fi completat cu o catapeteasmă și o masă de altar, dar și cu un relicvariu în care să fie adăpostite moaște ale unora dintre cei care fac parte din ceata noilor martiri. Astfel capela va fi pregătită să găzduiască slujbe liturgice, inclusiv sfânta liturghie, în ziua hramului ei.
Nu ne îndoim că, mai mult decât utilitatea ei cultică, această capelă mortuară poate deveni, prin pictura care o îmbracă, un loc de pelerinaj, de educație și de reflecție la istoria patriei și Bisericii noastre.
”Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor!” (Matei 5,10).
