Luni 25 martie 2024 și în parohia noastră s-a sărbătorit Praznicul Bunei Vestiri, eveniment religios care amintește întruparea Fiului lui Dumnezeu în pântecele Maicii Domnului.

Bucuria Praznicului a fost dublată de aniversarea a 25 de ani de slujire preoțească a părintelui nostru paroh Mircea Uță.

Deși vremea de afară era mohorâtă și picăturile de ploaie cădeau peste sfânta biserică, acestea nu au împiedicat enoriașii parohiei noastre să umble biserica parohială, pentru a participa cu entuziasm la sărbătoare. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de 10 preoți avându-l ca invitat special pe Pr. Adrian Iațco, Paroh al Parohiei Acoperământul Maicii Domnului din Căușeni, Episcopia Basarabiei de Sud, parohie înfrățită cu parohia noastră. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Ambroziana condusă de teologul Ionuț Postolache, iar predica zilei a fost rostită de Pr. Florin Voineag, coordonatorul Cercului pastoral Berceni al Protoieriei Sector IV Capitală.

La momentul chinonicului a fost organizat un mini Concert de pricesne la care și-au adus contribuția dl. Ionuț Postolache, cu piesa ”A venit un om la Domnul”, cu care a câștigat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Pricesne «Blândul Păstor»(2023), precum și un grup de elevi ai Colegiului Național de arte «Dinu Lipatti» din București, coordonat de prof. Ramona Laza Urjan, care a interpretat un buchet de frumoase pricesne închinate Maicii Domnului.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, a fost oficiat un De-Deum, prin care s-a adus mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate pe parcursul celor 25 de ani de slujire preoțească peste părintele paroh Mircea Uță.

A urmat un cuvânt rostit de Pr. Aurelian Chira, îmbisericit la biserica noastră, în care a evocat activitatea bogată a părintelui paroh Mircea Uță, subliniind următoarele: Preacucernici părinți, iubiți credincioși, dragi invitați, iată că această slujbă de astăzi, a Bunei Vestiri, ne aduce încă o veste minunată în sufletele noastre; aceea că părintele nostru paroh, pr.prof.dr. Mircea Uță, împlinește astăzi o minunată vârstă de slujire. Sunt 25 de ani de slujire, 25 de ani de iubire frățească, 25 de ani de jertfă, din poziția de preot, de duhovnic, de frate al nostru, de prieten al dumneavoastră, de părinte, care v-a ascultat și ne-a ascultat greutățile, supărările, mâhnirile și ne-a luminat cu sfaturile sale. Uneori ne repezea să facem mai bine și mai repede un lucru, dar părintele Mircea o făcea cu iubire, ca să nu pierdem timpul, iar după ce împlineam ceea ce aveam de făcut ne mângâia, ne strângea în brațe și ne spunea: mă bucur că ai reușit să faci bine, ceea ce trebuia să faci! Eu sunt la acestă parohie doar de 11 ani, timp în care am reușit să văd o parte din lucrurile pe care le-a făcut și pentru care s-a jertfit, împreună cu familia sa și cu voi, toți credincioșii, care astăzi ați venit la sfânta biserică pentru a fi alături de el, cu noi, preoții colegi și ceilalți preoți, care în bucurie, în dar și în iubire, am venit să construim aceste momente minunate. Suntem aici să îl rugăm pe Bunul Dumnezeu ca, așa cum a trimis Buna Sa Vestire spre noi, așa și noi să bine vestim lucrurile frumoase pe care le-a realizat părintele Mircea Uță. Nu spunem aceste lucruri spre laudă, ci o spunem în apreciere, nu i le spunem spre mărire, ci i le spunem în duh de mulțumire. Le spunem aceste lucruri, deoarece sunt convins că nu toți dintre dumneavoastră le cunoaște!  

Așadar, vă rog să-mi permiteți să spicuiesc câteva date din CV-ul părintelui foarte bogat în lucrări, foarte importante, pe care părintele le-a săvârșit de-a lungul vieții.

Născut la 25 noiembrie 1963, a absolvit Seminarul Teologic în 1985, a susținut examenul de capacitate preoțească în 1985, în fața membrilor Sinodului Mitropolitan; este licențiat în Teologie din 1990, după care a devenit profesor de religie la mai multe școli; este doctor în Sacra Teologie a Facultății de Teologie a Italiei de Nord, Secția Padova, obținând calificativul «Magna Cum Laude», cu media 9.68, în anul 1996, după care a fost bursier al Consiliului Mondial al Bisericilor la Academia Ortodoxă Vilemov, Cehia; a fost de-a lungul timpului și cântăreț bisericesc, aproape 10 ani, iar în anul 1999, la 25 martie, a fost hirotonit preot pe seama acestei parohii, fiind instalat ca preot paroh al acesteia pe care cu iubire, cu mare cinste o păstorește din 15 august 2001; după cum bine știți, părintele este căsătorit, are două fete și un băiat; mai adaug faptul că părintele Mircea a îndeplinit de-a lungul timpului diverse funcții și a primit diverse distincții: în 1995 a fost inspector de specialitate în cadrul Sectorului pentru Relații Externe a Patriarhiei Române, în 1997, Secretar coordonator al Biroului Comunități Externe și apoi Secretar al Sectorului Biserica și Societatea, apoi Consilier Patriarhal la Sectorul Comunități Externe; între 1998-2006, a fost lector universitar titular la Catedra de Omiletică și Catehetică a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Valahia din Târgoviște; mai menționez faptul că în 1999, părintele a fost membru în Comisia Specială pentru pregătirea vizitei oficiale în România a Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea; părintele Mircea a primit Crucea Patriarhului Ierusalimului și al Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului; a fost medaliat cu Medalia de Argint la împlinirea a 20 de ani de pontificat al Papei Ioan Paul al II-lea, Crucea jubiliară de Broz a Comunității L’incontro din Italia; Medalia jubiliară «Patriarhul Teoctist» în 2001; Ambroncino de aur acordat de Cardinalul Dionigi Tettamanzi, Arhiepiscop de Milano în 2003, an în care părintele Mircea realizează înfrățirea parohiei noastre cu parohia catolică S.Angela Merici din Milano, moment la care mulți dintre dumneavoastră ați fost prezenți, iar la un an de zile mai târziu a primit moaște ale Sf. Ierarh Ambrozie al Mediolanului, care au fost așezate în biserica noastră parohială, devenind cel de-al doilea hram al parohiei noastre; părintele Mircea a primit și a fost ridicat la cel mai înalt rang preoțesc de «iconom stavrofor» de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în 2008 și închei acest capitol cu Diploma de Excelență omagială acordată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul organizării Festivalului de Pricesne «Blândul Păstor» la Muzeul Național al satului ”Dimitrie Gusti”, în 2019. Mai multe puteți afla accesând CV-ul său.

Pentru toate suntem datori să-i mulțumim părintelui pentru cele câte a făcut pentru parohia și Biserica noastră. Eu nu pot decât să-i mulțumesc câte a făcut și pentru mine personal, pentru că părintele Mircea, încă de când eram eu la Paris, a fost unul dintre sfetnicii mei cei mai apropiați, care m-a îndrumat să urmez teologia și slujirea lui Hristos. Îi urez o pastorație îndelungată și îl asigur de rugăciunile mele și ale dumneavoastră cu mult spor și ajutor de la Dumnezeu, să fie sănătos și îl rugăm să se roage și dumnealui pentru noi.

În semn de apreciere și de iubire față de sfinția sa, parohia noastră a pregătit un simbolic cadou. Împreună cu părintele Cosmin îi oferim părintelui Mircea din partea parohiei noastre o cruce pectorală din argint pentru a-i binecuvânta viața și activitățile de acum înainte! Totodată, îi oferim părintelui și această Diplomă pe care colegii noștri preoți prezenți au semnat-o, cu toții, ca o mărturie peste veacuri, că am fost alături de sfinția sa, la aniversarea a 25 de ani de slujire lui Hristos.

Vă rog să-mi primiți, Părinte Mircea, să dăm citire textului acestei Diplome:

Diploma Pastorală a Parohiei Apărătorii Patriei II - Sfântul Ambrozie

”Se acordă Părintelui Paroh Mircea Alexă Uță, la Praznicul Bunei Vestiri, din anul mântuirii 2024, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de rodnică și fidelă slujirea lui Dumnezeu și a Familiei Ambroziene. Credincioșii în deplină părtășie cu preoții împreună a slujitori, îi doresc sănătate, zile îndelungate și bună sporire în dreapta credință și în predicarea Adevărului”.

Vrednic este! Vrednic este!”.

A urmat cuvântul Pr. Cristian Moldovan, care a spus: Preacucernice părinte profesor doctor și Consilier Patriarhal, preacucernici părinți coslujitori și frați întru Hristos și care astăzi sunteți alături de Preacucernicul Părinte Paroh Mircea Uță, iubiți credincioși, iubiți frați întru Hristos, iubiți fii și fiice duhovnicești ai Părintelui Paroh Mircea, domnilor și doamnelor, excelențele voastre,

Este o mare bucurie pentru mine, care mă leagă o prietenie de peste 25 de ani cu Părintele Consilier, să fiu astăzi, alături de Sfinția Sa și de domniile voastre și să-mi aduc aminte cu bucurie și cu plăcere, de momentele frumoase în care Părintele Mircea Uță a excelat, dându-ne de multe ori sau de fiecare dată lecții de trăire duhovnicească, de întărire preoțească, în exprimare părintească. Părintele Mircea este un colos, nu pot să spun altfel și n-am să-l măgulesc când spun acest lucru. Pentru că părintele Mircea Uța, aș putea să spun că este singurul preot din cei care suntem aici astăzi, care a însemnat numele Bisericii Ortodoxe Române peste tot în lume, ducând imaginea Bisericii Ortodoxe Române inclusiv pe pământ african sau pe pământul Japoniei. Iar astăzi Hristos este prezent în inimile și în sufletele multor români, plecați peste votare, dar și în inimile și în sufletele multor cetățeni străini, care au ajuns să devină ortodocși sau să fie botezați chiar de părintele Mircea, fie în Africa de Sud, fie în Japonia sau în alte locuri.

L-am cunoscut pe părintele Mircea cu muți ani în urmă, pe vremea celui care ne-a fost odinioară patriarh, Preafericitul Teoctist, sub oblăduirea căruia unii dintre noi am slujit această Biserică. Atunci eu eram director de programe la ”Viața spirituală” la Radioteleviziunea Română. Au fost multe momente în care am avut nevoie de un sfat, iar părintele Mircea Uță era cel care mă îndruma ce sa fac, cu precizia lui caracteristică. Și de atunci mi-a rămas un bun învățător, un bun chivernisitor și un realist trăitor în Hristos.

Spun toate acestea pentru că în experiența sa de 25 de ani de preoție, cu siguranță dumneavoastră care ați crescut duhovnicește alături de sfinția sa, ați simțit duhovnicește lucrările darului Duhului Sfânt, pentru că atunci când ați avut nevoie de ajutor, chemând Puterea Divină asupra dumneavoastră și ajutorul Maicii Domnului, pe care părintele dumneavoastră o iubește foarte mult, ați simțit în inimile voastre ajutorul Maicii Domnului, dăruit prin intervenția duhovnicului dumneavoastră.

Pentru că zice Mântuitorul Hristos: ”Câte veți lega pe pământ, vor fi legate și în ceruri și câte veți dezlega pe pământ, vor fi dezlegate și în ceruri”. Iar această dezlegare pe care dumneavoastră ați primit-o de fiecare dată din partea părintelui Mircea, v-a făcut pe fiecare dintre voi prieteni ai lui Hristos.

Îmi aduc aminte, cu drag, de faptul că părintele Mircea, așa cum s-a mai spus, este un preot unic, iar printre lucrările sale unice se numără și Festivalul de Pricesne ”Blândul Păstor”, al cărui inițiator este. De ce unic? Pentru că el a adus priceasna în inimile și în sufletele dumneavoastră și în inimile și în sufletele credincioșilor din Capitală. El a fost primul. Mi-aduc aminte de la a II-a ediție la care eu am participat ca președinte al juriului Festivalului, părintele a avut așa o bucurie și atâta dragoste față de Maica Domnului, încât toți concurenții au interpretat o priceasnă închinată Maicii Domnului. Imaginați-vă câtă bucurie există în Împărăția Lui Dumnezeu, câtă bucurie există în inima și în sufletul Maicii Domnului, când Părintele Mircea Uță, prin această lucrare misionară o face cunoscută în inimile și în sufletele tuturor enoriașilor Bisericii noastre. Iar această experiență a părintelui ne-o transmite și nouă și ne face să-l imităm. Iar atunci când avem nevoie de ajutor, să i-l cerem. De ce? Pentru că este un duhovnic înnăscut al sufletelor, care întotdeauna găsește cea mai bună soluție pentru suflet, atunci când ai nevoie de ajutor. Mai mult decât atât. Sunt atâtea etape ale vieții în care nu îți găsești de multe ori drumul și atunci, cerându-i ajutorul, părintele Mircea Uță este iluminat de Duhul Sfânt în așa măsură încât toți cei care i-au cerut ajutorul să găsească cea mai bună soluție. Și tot ce vă spun, vă spun din proprie experiență. Așa că o mare bucurie este că alături de Sfinția sa a fost binecuvântat să aibă o preoteasă vrednică, Doamna Dr. Claudia, care i-a dat ca bucurie de viață naștere celor trei copii, care astăzi îi încununează viața. Această bucurie desăvârșită acestei familii binecuvântate de Dumnezeu și de Maica Domnului ne-o dorim toți și dumneavoastră tuturor deopotrivă pentru ca să vă încununeze Bunul Dumnezeu și Maica Domnului sufletele și inima. Pentru că aceasta este de fapt cea mai mare dragoste. Iar acum, când în acest moment noi ne bucurăm alături de părintele împreună cu copiii dumnealui, cu familia sa, cu doamna preoteasă, cu credincioșii acestei parohii, cu fiii și fiice duhovnicești, cu Familia Ambroziana, nu putem decât să cerem Bunului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și Maicii Domnului să încununeze viața părintelui paroh și a dumneavoastră, celor care sunteți fiii și fiicele Sfinției sale, astăzi prezenți aici alături de dumnealui cu dragoste, cu bucurie, cu împlinire, cu sănătate și cu trăire duhovnicească, în continuare, ca părintele nostru paroh Mircea Uță să ne trăiască o sută de ani fără reparații. Bunul Dumnezeu să-l binecuvânteze pașii totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Într-un mulți și binecuvântați ani, Părinte!

A urmat cuvântul Pr. Adrian Iațco, din Basarabia: Dragul și scumpul nostru, Părinte Mircea, ne bucurăm, nespus, că prin Voia lui Dumnezeu și prin mijlocirea Preasfințitului Părinte Veniamin, am înfrățit parohiile noastre, Parohia Sfântului Ierarh Ambrozie și Parohia Acoperământului Maicii Domnului din orașul Căușeni, din Basarabia, care, de altfel, vă transmitem un mesaj de felicitare și că enoriașii noștri sunt încântați de faptul că s-au învrednicit să se înfrățească și cu un așa vrednic preot și slujitor, inițiator a multor proiecte culturale și spirituale și care vă transmit un mulți ani trăiască din toată inima și din tot sufletul.

Vă felicităm pentru că ați ajuns la această vârstă frumoasă și astăzi ați împlinit 25 de ani de slujire preoțească, de altfel, ați început slujirea într-o sărbătoare frumoasă precum este Buna Vestire a Maicii lui Dumnezeu, iar pentru parohia dumneavoastră, primirea harului preoției dumneavoastră a fost ca o veste bună, pentru că de-a lungul anilor, ați dat dovadă de multă slujire jertfelnică și ați dat dovadă de dragoste, care vine de la Hristos, Împăratul nostru. În familia obișnuită la 25 de ani de căsătorie, noi sărbătorim Nunta de Argint. Pentru preot, sfințirea în preot este la fel o nuntă cu Biserica și noi astăzi pentru că sărbătorim Nunta Sfinției voastre de Argint, vrem să vă aducem din partea comunității noastre în semn de respect și dragoste, o icoană a Mântuitorului Hristos argintată, dacă ați observat, la 50 de ani o să venim cu icoana aurită. Vă urăm multă sănătate, Dumnezeu să vă întărească, să vă adauge multe puteri și bucurii dumneavoastră și frumoasei dumneavoastră familii, pentru că în spatele preotului întotdeauna stă preoteasa cu copiii, care îl susțin și care împart pâinea cu el și împart toate greutățile și jertfa sa, jertfă care o împart împreună. În încheiere vrem să vă cântăm un colind al preotului, așa cum se cântă la noi în Basarabia, cu băiatul meu. Iar dumneavoastră, scump părinte ce în acest loc slujiți, să aveți inima ca o floare, iar Dumnezeu să vă ajute, iar Maica Domnului să vă bucure. Domnul Sfânt să vă păzească, roadele să le-nmulțească, la mulți ani cu sănătate!

A urmat apoi un cuvânt rostit de Pr. Alexandru Nicodim de la Biserica Sf. Nicolae Broșteni, fost preot paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Tokio, Japonia, care a subliniat printre altele: unu din preoții care a vorbit anterior a spus că părintele Mircea Uță a fost Consilier la Comunitățile Externe ale Patriarhiei Române. Eu sunt unul din preoții pe care părintele i-a trimis în străinătate. Înainte de plecare, părintele Consilier m-a chemat la Patriarhie pentru a mă pregăti pentru noua lucrare misionară din Japonia. Primul lucru pe care l-am simțit când am ajuns acolo a fost: depresia. Sf. Nicolae al Japoniei, când a ajuns prima dată acolo a făcut depresie, pentru că este așa mare diferența dintre mentalitatea noastră europeană și cea niponă, încât intri ușor în depresie. Fiecare român care a ajuns în Japonia a intrat în depresie. Iar preotul a trebuit să se ocupe de fiecare dintre ei să îi scoată din depresie. Încet-încet s-au pus bazele unei comunități. Există acolo o biserică. Există acolo români practicanți, există japonezi care s-au botezat în Biserica noastră și sunt practicanți. Dacă Ștefan cel Mare a rămas în amintirea noastră ca sfânt și îl cinstim pentru că a lăsat în urma lui locașuri de cult, a lăsat comunități unde se slăvește numele lui Dumnezeu și unde oamenii se pot mântui. Atunci am putea să îl asemănăm, într-o oarecare măsură, pe părintele Mircea cu Sf. Ștefan cel Mare, de ce ? Pentru că este inițiatorul unor comunități unde se slăvește numele lui Dumnezeu, unde oamenii se pot mântui. Știm cu toții că chemarea noastră este să ajungem cu toții la sfințenie. Cu ajutorul lui Dumnezeu ne îndreptăm și noi spre acolo, cu pași mici. Părinte Mircea mulțumim pentru tot ce ați făcut pentru Biserica noastră.

În cuvântul său de mulțumire, părintele paroh Mircea Uță a arătat: ”Din capul locului trebuie să vă asigur că ”Familia Ambroziana” nu este depresivă! Din contră, cred că am încercat și am și reușit să transmitem multă bucurie și speranță în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, speranța în mântuire.

Ieri, în Duminica Ortodoxiei, Părintele Patriarh Daniel a serbat 34 de ani de arhierie. După cuvântul ”Laudațio” rostit de PS Episcop Varlaam, Preafericitul Părinte Patriarh, în cuvântul de mulțumire, a făcut referire la cuvintele Sf. Apostol Pavel către Timotei: Nu fi nepăsător față de harul care este în tine, care ți-a fost dat prin proorocie, cu punerea mâinilor mai marilor preoților” (Tim. 4,14). Din acest cuvânt m-am inspirat și eu pentru că l-am considerat cel mai potrivit pentru momentul aniversar de astăzi. Nu fi nepăsător față de harul lui Dumnezeu, rodește-l, fă-l să rodească! Tot ce s-a spus astăzi despre activitatea mea și implicarea mea în lucrarea Bisericii în cei 25 de ani, înseamnă harul lui Dumnezeu primit de mine la hirotonie și care prin conlucrare cu Duhul Sfânt a făcut să rodească, să se înmulțească. Rodul este Harul lui Dumnezeu prezent în noi. Bucuria acestei zile este mare în măsura în care aduni roadele muncii harului primit. 25 de ani este doar o cifră, ca și vârsta! Să nu ne amăgim ! De mâine continuăm să lucrăm în via Domnului cu mai multă râvnă, cu mai multă speranță în ajutorarea semenilor noștri, în călătoria lor spre mântuire.

Mulțumesc lui Dumnezeu și Maicii Domnului pentru că în ziua de Buna Vestire mi-au dăruit harul preoției, prin mâinile Mitropolitului Moldovei, IPS Părinte Mitropolit Teofan, pe atunci Episcop Vicar Patriarhal, căruia îi mulțumesc pentru lucrarea mâinilor sale, care a fost rodnică. Ce ați ascultat astăzi spunându-se aici legat de activitatea mea, este rodul harului mâinilor sale. Mulțumesc și familiei mele, preotesei Claudia și copiilor mei care au fost alături de mine în acești ani și m-au susținut mai ales în momentele când mă aflam uneori singur la biserică și fără ajutorul celor din comunitate; mulțumesc preoților coslujjitori de la parohia noastră, Pr. Cosmin și Pr. Aurelian, care mă susțin în lucrarea pastorală, preoților slujitori care au fost alături de mine astăzi și am slujit împreună la acest mare Praznic, în mod special părintelui Adrian Iațco, care a venit din Basarabia să aducă mesajul fraților noștri de peste Prut, părintelui Florin Voineag, coordonatorul Cercului pastoral Berceni al Protoieriei Sector IV Capitală, sponsorilor și donatorilor pentru capela mortuară și pentru toate lucrările desfășurate la biserica noastră în acești ani și tuturor enoriașilor noștri care au învățat să se implice activ în lucrarea pastorală a parohiei noastre. Adresez un cuvânt călduros de mulțumire elevilor de la Colegiul Național de artă ”Dinu Lipatti” din București care, coordonați de dna Prof. Ramona Luiza Urjan, au devenit colaboratorii preferați ai parohiei noastre ai activităților culturale.

Doresc să îmi exprim, într-o manieră mai concretă, mulțumirea față de câteva persoane care s-au remarcat de-a lungul anilor ca susținători constanți ai lucrărilor derulate de parohia noastră.

Astfel, doresc să ofer Diploma de excelență și medalia jubiliară a parohiei noastre următorilor:

- Dl. Petre Berciu, sponsor constant al parohiei;

- Dl. Adrian Potârniche, susținător al activităților culturale și filantropice;

- primul epitrop al bisericii din timpul mandatului meu de paroh, Dl. Niță Milea și

- ultimului și actualului epitrop al bisericii, Dl. Alexandru Băgăițeanu.

Rog pe Dumnezeu să reverse asupra voastră al Său Har și a Sa iubire de oameni, totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor !

A urmat apoi realizarea unei fotografii de grup cu preoții și enoriașii prezenți în biserică, după care s-a cântat de întreaga asistență, părintelui sărbătorit, ”Mulți ani trăiască” și s-au oferit flori!

Părintele paroh a dăruit enoriașilor o cărticică cu Acatistul unui sfânt al Bisericii și o scrisoare de mulțumire.